cleaned_text
stringlengths 6
2.09k
| source
stringclasses 2
values | language
stringclasses 1
value |
---|---|---|
Ni ede, osu keta ni osu ti o gbọ̀nà julo ti odun, pelu apapo giga ti 93 ° F ati kekere ti 73 ° F.Ìtọ́kasí ede ariwa.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile guusu ede je ijoba ibile ni IpinleOsun Osun ni Naijiria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile gbọngan Ife jẹ ijọba ibilẹ ni Ipinle Osun ni Naijiria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile ilaorun ifẹ je ijoba ibile ni Ipinle Osun ni Naijiria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile ariwa Ife je ijoba ibile ni Ipinle Osun ni Naijiria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile guusu ifẹ je ijoba ibile ni IpinleOsun Osun ni Naijiria.. | wikipedia | yo |
Ẹ̀fọn jẹ́ ọ̀kan lára àwọn agbègbè ìjọba ìbílẹ̀ tó wà ní ìpínlẹ̀ Èkìtì, ní ìlú Nàìjíríà.. | wikipedia | yo |
Olú-ìlú rẹ̀ wà ní ẹfọ̀n-alààyè.Wíwọ̀n ilé yìí tó 232 km, ó sì ní iye ènìyàn tó ń lọ bíi 86,941 nígbà tí wọ́n ka orí kọ̀ọ̀kan ní ọdún 2006.. | wikipedia | yo |
Nọmba ifiweranṣẹ agbegbe naa ni 362.awọn itọkasi ẹ̀fọn.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile ariwa Yewa je ijoba ibile ni Ipinle Ogun ni orile-ede Naijiria.. | wikipedia | yo |
Olù-Ìlú rẹ̀ wà ní Ìlú Ayétòrò.Ìtọ́kasíàwọn agbègbè Ìjọba ìbílè ní Ìpínlẹ̀ Ògùn.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile guusu Yewa je ijoba ibile ni Ipinle Ogun to wa ni Nigeria.. | wikipedia | yo |
Ibujoko re wa ni ilu ilajijiàwọn agbegbe ijoba ibile ni IpinleOgun.. Ogun | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile egbeDoré je ijoba ibile ni Ipinle Osun ni Naijiria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile Ehime-Mbankm je ijoba ibile ni ipinle Imo ni Nàìjíríà.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile Ejigbo jẹ ijoba ibile ni ìpínlẹ̀ Ọ̀ṣun ni Nàìjíríà.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile Ekiti je ijoba ibile ni Ipinle Ekiti to wa ni Nigeria.itọkasi.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile ilaorun Ekiti je ijoba ibile ni ipinle Ekiti WAWA ni Nigeria.. | wikipedia | yo |
Ibujoko re wa ni ilu ọmú-Ekiti.itọkasiEkiti ilaọrun.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile guusu-iwoorun Ekiti je ijoba ibile ni ipinle Ekiti WAWA ni Nigeria.. | wikipedia | yo |
Ibujoko re wa ni ilu Ilawe-Ekiti.Ekiti guusu-iwoorun.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile iwoorun Ekiti je ijoba ibile ni ipinle Ekiti WAWA ni Nigeria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile Ekhoundgo je ijoba ibile ni ipinle Anambra ni ni orile ede Naijiria.. | wikipedia | yo |
Ibujoko re wa ni Ozzu.Awon itọkasiÀyọkà kukuruekticalgo.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile eleme je ijoba ibile ni Ipinle Rivers ni Naijiria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile ẹmuoha je ijoba ibile ni Ipinle Rivers ni Naijiria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile Ejerẹ je ijoba ibile ni ipinle Ekiti to wa ni orile-ede Naijiria, ti ike ijoba re wa re ni ilu ẹmure ni Ipinle Ekiti.IAB.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijọba ibilẹ ilaọrun Enugu jẹ ijọba ibilẹ ni Ipinle Enugu WAWA ni Nigeria.. | wikipedia | yo |
Ibujoko re wa ni ilu Nkwo-Nike.17 ilaorun.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijọba ibilẹ Ariwa Enugu jẹ ijọba ibilẹ ni Ipinle Enugu WAWA ni Nigeria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijọba ibilẹ guusu Enugu jẹ ijọba ibilẹ ni Ipinle Enugu WAWA ni Nigeria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile wa ni Nigeria.itọkasiessí údìm.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile Etche je ijoba ibile ni Ipinle Rivers ni Naijiria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile wa ni Nigeria.itọkasiEtim Ekpo.. | wikipedia | yo |
Ewékoro jẹ́ ìjọba ìbílẹ̀ kan ni ìpínlẹ̀ Ògùn, orílẹ̀-èdè Nàìjíríà.. | wikipedia | yo |
Olu-ilu rẹ wa ni ilu ítorí, ni .O ni agbegbe to to epo km , o si ni iye eniyan to to 55,156 ni ika-ori ti ọdun 2006.kóòdù ifiweranṣẹ agbegbe naa ni 112.Ijoba ibile Ewekoro ko ipa pataki ninu eto ọrọ-aje ijoba ibile nipa pípèsè Cement ti LAFarji(West Africa Portland Cement company) Ewekóró ati ẹgbẹ Dangote.Wọn bẹrẹ si se Cement naa ni ọdun 1959 ti se ibẹrẹ la alaFarge Cement ni orile-ede Nigeria.. | wikipedia | yo |
Pẹ̀lú bí Eweko ṣe jẹ́ ìlú tó si n dagbasoke, o ni abuba ìlú tó le di nla nipa oko-owo nitori bi o ṣe sunmọ ìlú meji to tobi ju ni guusu iwọ-oorun ile Naijiria.Awon itọkasi awon agbegbe ijoba ibile ni ipinle Ogun.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile Ezeagu jẹ ijoba ibile ni Ipinle Enugu tówà ni Nigeria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile nikaninihitte-MBA je ijoba ibile ni Ipinle Imo ni Naijiria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile ariwa nikanza je ijoba ibile ni Ipinle Ebon ni Nigeria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile guusu nikanza je ijoba ibile ni Ipinle ẹbọnyí ni Nigeria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile fakai je ijoba ibile ni Ipinle Kebbi Alawa ni Nigeria.itọkasiàwọn agbègbè ijọba ibilẹ ni Ipinle Kebbi.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile fùfúre wa ni Nigeria.Ìtọ́kasíffọ.. | wikipedia | yo |
Ikọ̀ Awolẹ́ẹ̀gbẹ́agbègbè ijọba ibilẹ wa ni Nigeria.Ìtọ́kasíàwọn agbègbè ijọba ibilẹ ni Ipinle Yobe.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijọba ibilẹ wa ni Nigeria.itọkasìgásáwa.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile Gada je ijoba ibile ni ipinle Sokoto ni Naijiria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile Gagarawa jẹ ijoba ibile ni Ipinle Jigawa ni Nigeria.Ìtọ́kasíàwọn agbègbè ijọba ibilẹ ni Ipinle Jigawa.. | wikipedia | yo |
Gamawa je agbegbe ijoba ibile kan ni orile-ede Naijiria, ni Ipinle Bauchi, to ja mo Ipinle Yobe, eyi to wa ni apa ila-oorun ti Naijiria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile wa ni Naijiriaitọ́kasíàwọn agbegbe ijoba ibile ni Ipinle Bauchi.. | wikipedia | yo |
Garki jẹ́ agbègbè ìjọba ìbílẹ̀ kan ni orílẹ̀-èdè Nàìjíríà, ní ìpínlẹ Jigawa.. | wikipedia | yo |
Wọ́n tún maa ń pè ẹ ní Garkin dirani, èyí tó jẹ́ orúkọ olórí agbègbè náà.Ó ní ìwọ̀n ìsọ TO 1,408 km àti èrò tó ń lo bíi 152,233, ìyẹn ní ọdún 2006.kóòdù ìgbéránṣẹ́ agbègbè náà ní 733.. | wikipedia | yo |
Ilu Garki ni agbegbe ti wọn ti ṣe Garki project, eyi to je ise akanse ti who lati mu idinku ba aisan ti ẹ̀fọn n mu wa, o bẹrẹ ni ọdun 1969 wọ odun 1976.Àwọn itọkasi.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile wa ni Naijiriaitọkasìgárun Mallam.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile Gashaka jẹ ijoba ibile ni Ipinle Taraba WAWA ni Nigeria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe Ijoba Ibile GasSol je ijoba ibile ni Ipinle Taraba WAWA ni Nigeria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile wa ni Naijiriaitọ́kasíawon agbegbe ijoba ibile ni ipinle Niger.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile gbóko je ijoba ibile ni Ipinle Benue to wa ni orile ede Naijiria.Ìtọ́kasí agbegbe ijoba ibile ni Ipinle Benue.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile gbọnyín je ijoba ibile ni ipinle Ekiti WAWA ni Nigeria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile wa ni Naijiriaitọ́kasíawon agbegbe ijoba ibile ni Ipinle Yobe.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile Gíwá wà ní Naijiriàìtọ́kasí agbègbè ìjọba ìbílẹ̀ ní ìpínlẹ̀ Kaduna.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile Eko je ijoba ibile ni Ipinle Rivers ni Naijiria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile goróyè je ijoba ibile ni ipinle Sokoto ni Naijiria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile gudu jẹ ijoba ibile ni ipinle Sokoto ni Naijiria.. | wikipedia | yo |
WA ní Nàìolotọ́kasí̀ agbègbè ìjọba ìbílẹ̀ ní ìpínlè Yobe.. | wikipedia | yo |
je ijoba ibile ni Ipinle Benue to wa ni Nàìjíríà.Ìtọ́kasí agbegbe ijoba ibile ni Ipinle Benue.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile Gumel jẹ ijoba ibile ni Ipinle Jigawa ni Nigeria.Ìtọ́kasíàwọn agbègbè ìjoba ìbílè ní Ìpínlẹ̀ Jigawa.. | wikipedia | yo |
wa ni Naijiriaitọ́kasíàwọn agbègbè ijọba ibilẹ ni Ipinle Niger.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile Guri je ijoba ibile ni Ipinle Jigawa ni Nigeria.Ìtọ́kasí agbegbe ijoba ibile ni Ipinle Jigawa | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile Gwàdà je ijoba ibile ni ipinle Sokoto ni Naijiria.. | wikipedia | yo |
Wá ní jẹ́ ara àwọn agbègbè ìbílẹ̀ ìjọba tí ó wà ní ìlú Abuja, Olú-ìlú Nàìjíríà.. | wikipedia | yo |
Ijoba Ibile Goyanwalàdá ni ile 1036km square ati olugbe 158, tabi eto ika eniyan ti 2006)itọkasi.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile Gwandu je ijoba ibile ni Ipinle Kebbi Ywa ni Nigeria.Iji Agbegbe Ijoba Ibile ni Ipinle Kebbi.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile Gwàràm je ijoba ibile ni Ipinle Jigawa ni Nigeria.Ìtọ́kasí agbegbe ijoba ibile ni Ipinle Jigawa | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile ilaorun Gewer je ijoba ibile ni Ipinle Benue to wa ni Naijiria.Ìtọ́kasí agbegbe ijoba ibile ni Ipinle Benue.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile iwoorun Gewer je ijoba ibile ni Ipinle Benue to wa ni Naijiria.Ìtọ́kasí agbegbe ijoba ibile ni Ipinle Benue.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile Gwiwa je ijoba ibile ni Ipinle Jigawa ni Nigeria.itọkasiàwọn agbègbè ijoba ibile ni ipinle Jigawa.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile KDejia je ijoba ibile ni Ipinle Jigawa ni Nigeria.Ìtọ́kasíàwọn agbegbe ijọba ibilẹ ni Ipinle Jigawa.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile ibi je ijoba ibile ni Ipinle Taraba WAM ni Nigeria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile ariwa idẹato je ijoba ibile ni ipinle Imo ni Naijiria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile guusu idẹato je ijoba ibile ni ipinle Imo ni Naijiria.. | wikipedia | yo |
Agbegbe ijoba ibile ariwa Iitanni je ijoba ibile ni ipinle Anambra ni ògidì Naijiria.. | wikipedia | yo |
Ibujoko re wa ni ògidì.Ilu miran to tun wa nibe ni Ezille.itọkasiyimili ariwa.. | wikipedia | yo |
jẹ́ Olùkọ̀wé ọmọ ilẹ̀ Nàìjíríà.Ìtọ́kasíàwọn Olùkọ̀wé ará Nàìjíríà.. | wikipedia | yo |
Christopher aba (ti a bi ni ojo ketadinlogbon osu kejila odun 1966) je onkowe omo orile-ede Naijiria.Christopher aba je omo bibi Ipinle ẹbọnyíeto-eko ati igbesi aye rẹabani gba iwe-ẹri B.A ninu English and Literary Studies ni Fasiti ti Ipinle Imo, orile-ede Naijiria, M.A ninu Gender and Culture ni Birkbeck College, University of London, M.A ninu imo-ede Geesi ni University of Southern California, ati Ph.D ninu Creative writing and Literature ni University of Southern California.aba ti gba ami eye Pen/Barbara GoldSmith Freedom to Write Award, Prince Claus Awards ti ọdun 2001, Lantern Literary Fellowship, California Book Award, Hurston-Wright legacy Award ati Heming Foundation/ Award.. Award.. | wikipedia | yo |
Díẹ̀ nínú àwọn ewì rẹ̀ jáde nínú Jona kan lórí ẹ̀rọ ayárabíà Blackbird | wikipedia | yo |
Láti ọdún 2007 sí ọdún 2012, ó jẹ́ ọ̀jọ̀gbọ́n ti Creative Writing ní University of California, Riverside.. | wikipedia | yo |
Lọ́wọ́lọ́wọ́, ó jẹ́ ọ̀jọ̀gbọ́n ti èdè Gẹ̀ẹ́sì ní Northwestern University.Ìwé ewì rẹ̀ Sanctificum (copper Canyon Press, ní ọdún 2010), jẹ́ Àkójọ ewì tí ó dá lóri ẹbọ ẹ̀sìn, Ifẹ̀.ààtò àwọn ìwé tí ó ti tenoVMasters of the Board (Delta, 1985) (FMf-f, 2004/Pi-Pidor 2005)The Virgin of FLAmes (Penguin, 2007)The Secret History of Las Vegas (Penguin, 2014·pípadà Abigail (Ashi Books, 2006)song for Night (Ashi Books, 2007, 2007 (FM (SAX, 2001). 2001's Lored Hen Press, 2003) Woman (Red Hen Press, 2004, 2004 washing Water (copper can Press, 2006)There are no names for Red (red Hen Press, 2010) 2010 The Sun (Tel Tree Tree Press, 2010) (copper can Press Press, 2010& Face (restless Books, 2014)Àwọn àmì ẹ̀yẹ tí ó gba 2001 West Freedom-to-Write Award, USprince Award Claus.Middleton Fellowship ship, University of Southern California, USimgi Yẹzwewe Poetry International Award, South Africa. Nanlan Foundation Literary Fellowship, US: No Grant from Human Rights Watch, USisate, Hece Foundation/ Award Award.. | wikipedia | yo |
(Graceland) Hurs Reton Legacy Award (Graceland)Silver Medal, California Book Award for Fiction (Graceland)fin:mẹrin, Los Angeles Times Book Prize for Fiction (Graceland) Commonwealth, Commonwealth Writers Prize, Best Books (Africa Region(land(FM Nocart Nomination for Blooding | wikipedia | yo |
StoryQuarterly.A New York Times jíjẹ’s choice (becoming Abigail)a Chicago Reader Critic's choice (becoming Abigail)a dórí of the Esncence Magazine Book Club (becoming Abigail)a dórí of the Black Anakin Book Club (becoming Abigail) cart Nomination (Poetry) (a way to turn this to light)dq for international Dublin literary award (land). The New York Times _*jíjẹ's choice (song for night) fin Toñi, Pengins Margins Award (becoming Abigail) a Barnes & noble Discovery (the Virgin of flames a New York Times Times ↑ choice (the Virgin of flames) a New York Libraries books for Teens dórí (becoming Abigail) Ríte Z/beyond/beyond wegins Award for song for Night Nominated ↑ Lada Mada (The Virgin of flames) recipient, Distin Odun Award (UC, Riverside) 2007 Push ẹgbẹ̀rún for sun igfic (Poetry) Guggen Fellow in fiction in ànímọ́ ara Nàìjíríà.. | wikipedia | yo |
Ọdún 1969 ni wọ́n walẹ̀ Adébanwi, ọmọ orílẹ̀èdè Nàìjíríà ni.. | wikipedia | yo |
Oun ni ọmọ ile Adulawo akọkọ lati jẹ ojogbon Rhodes ni kọlẹji St.. | wikipedia | yo |
Ó jẹ́ Ọ̀jọ̀gbọ́n ajẹmọ́ ẹ̀ka ẹ̀kọ́ ní àwọ̀, tí ó sì jẹ́ ọ̀kan lára àwọn olórí ilé ẹ̀kọ́ náà títí di oṣù Òkúdù.. | wikipedia | yo |
Oun ni ojogbon eka imo ajẹmọ́ - Adulawo ni Yunifasiti Pennsylvaniaeto Eko Wale Adebanwi koko kede gboye ninu kóòṣì akoko ni Yunifasiti ti Eko, o si tesiwaju lati kẹkọọ gboye M.Sc ati Ph.D ni Eko ajeMoselu ni Yunifasiti ti Ibadan.. | wikipedia | yo |
Bakan naa lo ni oye MPdìrì ati Ph.D ninu imo ajẹwe awujo ni Yunifasiti Cambridge.. | wikipedia | yo |
Social Anthropologi láti ilé-ìwé gíga University of Cambridge.Ìgbésí ayé Adébanwi ṣiṣẹ́ gẹ́gẹ́ bíi oníròyìn gbogbogbo, onkòwé, Oniroyin ati olótù fún ileé iwe - iroyin ki o to dara mó Yunifasiti ti Ibadan lati lọ kẹkọọ imo ajemó aje gege bi olukọ ati aṣèwádìí.. | wikipedia | yo |
Wọ́n yàn án ní amúgbálẹ́gbẹ̀ẹ́ ọ̀jọ̀gbọ́n ní Ẹ̀ka Ẹ̀kọ́ Nípa Àwọn Adúláwọ̀ ní ìlú Amẹ́ríkà Àwọn Adúláwọ̀ papọ̀ ní Yunifásítì California, Davis lórí èdè ìlú Amẹ́ríkà.. | wikipedia | yo |
(Bí ní ọjọ́ kẹfà, oṣù òkúdù, ọdún 1944), jẹ́ òǹkọ̀wé àròsọ, akéwì, ọ̀jọ̀gbọ́n, lámèyítọ́, Alákòóso ìyàrá isolọ́jọ́ ìwé àti ìkàwé àti olùdásílẹ̀ ibùdó àṣà àti ìyàrá ìsọlọ́jọ́ ìwé àti ìkàwé àjogúnbá adúláwọ̀ (African Heritage Library and Cultural Centre) ní Adéyípo, Ìbàdàn Ìpínlẹ̀ Oyo.Ìbẹ̀rẹ̀ ayé rẹ̀ wọ́n bí i ní oṣù kẹfà, ọdún 1944, ní ìlú Ìbàdàn, Olú-Ìlú Ìpínlẹ̀ Ọ̀yọ́, apá ìwọ̀ oòrùn Nàìjíríà sínú ìdílé Àkàngbé adébọ̀wálé, tí ó jẹ́ àgbẹ̀.. | wikipedia | yo |
Ile Eko Secondary Modern School lo ti kẹkọọ nibi ti o ti gba iwe ẹri West African School Certificate ni ọdun 1958 ki o to tẹsiwaju lati kẹkọọ si i ni St.. | wikipedia | yo |
Peter’s Teacher College níbi tí ó ti gba ìwé ẹ̀rí ìpele kẹta (Grade III) nínú ètò ẹ̀kọ́ ní ọdún 1861.. | wikipedia | yo |
Ni ọdun 1961, ọdun yii lánàá ni wọn gba a wọle si kọlẹji Baptist ni ede fun iwe ẹri ipele keji olukọ ni ọdun 1971.. | wikipedia | yo |