şi a ameninţării pe care aceasta
+o reprezintă pentru oligarhiile aflate la putere.(...)
+Burghezia industrială şi financiară este aici slab reprezentată, iar categoriile intermediare
+sunt departe de a o cupa un rol atât de important ca în Italia şi Germania. Clasa conducătoarea
+tradiţională formată în majoritate din proprietari de pământ este deci cea care exercită puterea
+în mod direct sau prin intermediul armatei (...).”
+(Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei)
+
+B.„În ţările industrializate din Europa de Vest şi de Nord, (...) partidele fasci ste sau cu tendinţe
+fasciste şi chiar formaţiuni le clasic reacţionare nu reuşesc să ameninţe serios regimurile
+existente.(...) În toate aceste ţări, la care trebuie adăugată şi Cehoslovacia care reuşeşte şi ea
+să-şi păstreze până în 1939 structurile pluraliste, acest fenomen este consecinţa relativei
+ameliorări a situaţiei economice, a puterii de mobilizare a maselor şi a rezistenţei pe care o
+opun partidele democratice şi guvernele acţiunilor acestor organizaţii rebele.
+Eşecul tentativelor autoritare şi totalitare (...) se explică deci, în primul rând prin tr adiţiile
+democratice solide, înrădăcinate mai demult timp în mentalitatea colectivă din această parte a
+continentului, decât în mentalitatea germanilor şi italienilor, dar şi prin integrarea profundă a
+maselor în viaţa politică cât şi a unor formaţiuni democratice cuprinzând clasa muncitoare şi
+mari părţi ale clasei mijlocii. În plus, nici una din ţările din [Europa de Vest şi de Nord] în care se
+produce ofensiva totalitară nu ap arţine taberei învinşilor [în Primul Război Mondial] sau nu face
+parte dintre ţările defavorizate de tratate.”
+(Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei)
+Răspundeţi următoarelor cerinţe:
+1. Menţionaţi, pe baza sursei A, două caracteristici social-economice ale statelor din Europa
+Răsăriteană, Orientală şi Mediteraneană. 6 puncte
+2. Menţionaţi pe baza sursei B, două informaţii referitoare la statutul Europ ei de Vest şi de
+Nord în cursul Primului Război Mondial. 6 puncte "
+"Generează un subiect de olimpiadă de Istorie, clasa a 11-a, nivel de faza nationala","Model subiect olimpiada de Istorie, clasa a 11-a, faza nationala
+
+SUBIECTUL I (40 de puncte)
+Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:
+A. „Partidul a acționat cu rapiditate pentru a transforma România, urmând modelul sovietic și
+folosind normele și practicile staliniste. Naționalizarea întreprinderilor industriale, a bă ncilor și a
+societăților de asigurări, a minelor și întreprinderilor de transport în iunie 1948 nu numai că a
+permis introducerea planificării centralizate cantitative, ci și distrugerea bazei economice a celor
+stigmatizați ca dușmani de clasă. Confiscând micile proprietăți agricole și amenințându -i pe
+proprietari fără înconjur, comuniștii au impus agriculturii probleme din ce în ce mai complexe. La 2
+martie 1949, proprietatea asupra pământului a fost luată complet din mâinile particularilor. Aceasta
+a permis lichidarea rămășițelor fostei clase moșierești și a chiaburilor, echivalent al termenului
+sovietic „kulak”, definind „țăranii înstăriți”, aceia care angajau forță de muncă indiferent de mărimea
+proprietății lor. “ (D. Deletant, România sub regimul comunist)
+
+B. „Pentru doctrinarii partidului, atât comuniști cât și socialiști, actul de la 11 i unie 1948 a
+reprezentat principala acțiune revoluționară și a fost , prin urmare, înfățișată ca adevăratul punct
+dialectic, „pragul” la care coloana vertebrală a vechii societăți a fost ruptă. Hotărârea care a
+anunțat-o a subliniat că naționalizarea va lichida contradicția creată de faptul că „clasa muncitoare”
+își asumase deja controlul puterii politice a țării, dar nu deținea și controlul economiei. Această
+acțiune avea să grăbească înaintarea către socialism, întărind astfel independența economică și
+politică a țării și punând capăt capitalismului de stat. […] Însă mai presus de toate, ea va înlătura
+ultimul obstacol din calea viitoarei planificări economice, singura care pute a conduce la progresul
+economic, la lichidarea subdezvoltării și înapoierii economice. Se susține că odată cu
+naționalizarea terenul era pregătit în vederea noii politici economice comuniste.”
+ (Ghiță Ionescu, Comunismul în România)
+
+C. „O consecință a campaniei masive de industrializare, sub Gheorghiu-Dej, fusese crearea a ceea
+ce putea fi numită o clasă mijlocie de tehnicieni, oameni de știință și economișt i. Capacitatea noii
+clase de a exprima un interes de grup era legată de măsura în care cond ucerea de partid era
+pregătită să slăbească monopolul planificării centralizate […]. Cu toate acestea, orice și oricâte idei
+reformiste ar fi putut avea Ceaușescu, acestea au fost abandonate de către el în 1967. A fost
+menținut controlul rigid al Comitetului Central asupra planificării centralizate, suf ocând astfel orice
+părere pe care tehnocrații ar fi putut-o formula pentru influențarea politicii. […]
+În lumina admirației lui Ceaușescu pentru Stalin, nu este surprinzător faptul că pol itica
+economică a fost caracterizată de obsesia pentru industrializare și opoziția totală față de orice
+formă de proprietate privată. În consecință, Ceaușescu a fost cu atât mai iritat de faptul că
+promotorul reformelor economice în blocul răsăritean, în 1985, avea să fie noul l ider sovietic,
+Mihail Gorbaciov și, ca atare, la ședința Comitetului Central din noiembrie 1985, și -a exprimat
+opoziția implacabilă față de schimbare. “
+ (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
+
+D. „Economia românească este, fără îndoială, cea mai strict centralizată și rigid plan ificată
+economie din întreg lagărul socialist, o situație care generează ineficiență, lipsă de flexibilitate,
+care descurajează inițiativele. Accentul excesiv pus pe dezvoltarea industriei grele a creat u n
+dezechilibru economic care face ca pe hârtie țara să arate bogată, dar cu prețul sărăcirii populației.
+În mod paradoxal, fabricile industrializării socialiste, în loc de a produce bogăție, produc sărăcie.
+Pe de altă parte, chiar și dezvoltarea industrială pare să fi ajuns la un punct mort, m etodele prin
+care a fost realizată până acum transferul forței de muncă din agricultură în industri e, creditele
+occidentale, acumularea forțată pe seama consumului, sleindu-se treptat.“
+(Vlad Georgescu, Istoria românilor. De la origini până în zilele noastre)
+Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți următoarelor cerințe:
+1. Menționați, din sursa A, o acțiune referitoare la proprietate și o consecință a acesteia, din
+sursa B. 4 puncte "
+"Generează un subiect de olimpiadă de Istorie, clasa a 11-a, nivel de faza nationala","Model subiect olimpiada de Istorie, clasa a 11-a, faza nationala
+
+SUBIECTUL I (40 de puncte)
+ Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:
+A. „Industrializarea socialistă a fost efectuată prin decizia factorului politic (Partidul
+Muncitoresc/Comunist Român) având ca temei modelul sovietic. Acesta a acordat
+preponderență absolută industriei grele ș i îndeosebi celei constructoare de ma șini. […] Pe
+toată durata regimului democrat -popular și socialist, produc ția bunurilor de consum a rămas
+întotdeauna în urma cererii populației […]. Opinia publică era informată, în cel mai bun caz, de
+punerea în func țiune a unei unităț i industriale. În rest, strategia generală a industrializării,
+motivarea înființării de fabrici, aprovizionarea cu materii prime, piețele de desfacere etc. – totul
+constituia secret de stat.
+Opinia publică și-a dat seama […] că, pe măsură ce „industrializarea socialistă” căpăta o tot
+mai mare extindere, nivelul de trai urma o curbă descendentă, traiul zilnic devenind mai
+anevoios.“ (Dinu C. Giurescu, Al. Ștefănescu, I. Țiu, România și comunismul – o istorie ilustrată)
+
+B. „În centrul proiectului lor [al comuni știlor] se aflau o restructurare și o expansiune masivă a
+industriei. Ra ționamentul membrilor noii elite era par țial ideologic – grăbirea tranziției către
+socialism și, în cele din urmă, crearea unei societăți comuniste. […] Pentru a gestiona vastul
+lor proiect și a-i evalua progresul, comuni știi au adoptat măsura planului cincinal din practica
+sovietică. Hotărâți să grăbească tranziț ia unei țări preponderent agrare ș i rurale într-una
+preponderent indu strială și urbană, au dedicat mai toate resursele disponibile industrializării
+forțate și colectivizării totale a agriculturii […] . Comuniștii au pus acela și accent ca și sovieticii
+pe construirea de fabrici și alte întreprinderi și au acordat aceea și prioritate mijloacelor de
+producție […]. Rezultatele din numeroase sectoare au fost impresionante. […]
+Toate aceste succese au avut un preț considerabil pentru ansamblul populației. […] Rezultatul
+general a fost un declin constant al nivelului de trai.“ (Keith Hitchins, Scurtă istorie a României)
+
+C. „În august 1948 a venit […] rândul învățământului. Toate ș colile administrate de culte,
+precum și cele aflate în proprietatea statelor străine au fost închise […], punându-se un accent
+deosebit pe disciplinele ideologice și pe cele reale. […]
+ Plenara CC al PMR din 3- 5 martie 1949 a hotărât „transformarea socialistă a agriculturii”,
+ceea ce însemna colectivizarea ei. Politica ini țială de colectivizare prevedea o socializare
+treptată a pământului. Ca ș i în URSS, scopurile ini țiale formale erau îngrădirea chiaburimii ș i
+interzicerea dreptului ei de a intra în colective. Către sfârș itul anului existau 5 6 de gospodării
+colective, dar numărul lor creș tea încet și țăranii nu arătau entuziasm de a se înscrie, fapt ce
+făcea ca apelul la violență să fie inevitabil. La scurt timp după declanșarea colectivizării, circa
+80 000 de țărani au fost aruncaț i în închis oare. […] Colectivizarea a luat oficial sfârș it abia în
+1962, când 60% din terenul arabil al țării a intrat în proprietatea gospodăriilor colective ș i circa
+30% în cea a gospodăriilor de stat.“
+ (Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
+
+D. „Decretul nr.175 pentru reforma învățământului […] reprezintă o rupere totală față de
+sistema învățământului românesc, public și privat, așa cum evoluase de la Cuza Vodă până în
+anii celui de- Al Doilea Război Mondial. […] Prin conținut, durată ș i notare, prin obiective,
+„reforma învățământului” din august 1948 a urmat modelul sovietic. […]
+ La 30 martie 1959, Marea Adunare Na țională adoptă un decret „pentru lichidarea
+rămășițelor oricăror forme de exploatare a omului de către om”. Formularea […] se referea, în
+realitate, la țărănimea înstărită, la „chiaburime”. Aceasta avea, potrivit decretului, următoarel e
+opțiuni: să se înscrie în gospodăria agricolă colectivă cu pământ cu tot, să cedeze pământul
+statului. "
+"Generează un subiect de olimpiadă de Istorie, clasa a 11-a, nivel de faza nationala","Model subiect olimpiada de Istorie, clasa a 11-a, faza nationala
+
+SUBIECTUL I (40 de puncte)
+Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
+A. „Deși mișcarea condusă de Tudor Vladimirescu nu a durat mult, obiectivele pe care și -a
+propus să le atingă își aveau sorgintea în experiența istorică recentă a poporului r omân.
+Proclamarea dreptului la autodeterminare întruchipa voința generală de eliberare de sub dominația
+turcească și fanariotă [...]. În ciuda înăbușirii acestei răscoale, mișcarea pentru indepen dență și
+curentul reformator politico-economic și-au urmat cursul nestrămutat. [...]
+O altă problemă nerezolvată se referea la rolul Rusiei. Noul țar, Nicolae I (18 25-1855), era
+hotărât să apere cu orice preț interesele Rusiei în Principate; în 1826 el l -a silit pe sultanul turc să
+semneze Convenția de la Akkerman. Prevederile acesteia reafirmau prerogativele Rusiei ca
+«putere protectoare» și cereau domnilor, boierilor și Porții să respecte «observațiile»
+ambasadorului rus de la Constantinopol. Guvernul rus părea decis să scoată complet Principatele
+de sub suzeranitatea otomană, deoarece a solicitat domnilor și boierilor să elaboreze un
+regulament general, în scopul reorganizării, în plan intern, a administrației politice și a vieții
+economice. [...]
+În ansamblul lor, Regulamentele Organice au deschis calea unor profunde transformăr i în
+Principate. [...] De asemenea, ele au grăbit momentul unirii Moldovei cu Țara Românească, prin
+crearea, în cele două țări, de instituții politice aproape identice și prin garantarea cetăț eniei
+comune pentru locuitorii lor.“
+( M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
+
+B. „Principatele dunărene nu mai puteau fi cârmuite cu elemente care pierduseră complet
+încrederea Porții; ea a revenit, după 110 ani de regim fanariot, la domnii au tohtoni, numind în
+Moldova pe Ioniță Sandu Sturdza, iar în Țara Românească pe Grigore Ghica. [...] D omnia
+moldoveană a lui Ioniță Sandu Sturza (1822 -1828) a oferit cadrul pentru manifestarea voinței de
+putere a micii boie rimi. Obiectivele ei și -au găsit expresia în proiectul de constituție zisă a
+«Cărvunarilor» (aluzie la societatea revoluționară secretă italiană a carbonarilor) în care A.D.
+Xenopol a văzut „cea dintâi manifestare politică a cugetării liberale”, întrucât î n textul ei se formula
+fără echivoc „principiul constituțional: domnia legilor, în înțelesul că autoritatea domnu lui era
+limitată și subordonată organismului reprezentativ – Sfatul obștesc [...]
+Victoria protipendadei a fost asigurată și de înțelegerea turco -rusă fixată prin Convenția de
+la Akkerman (1826). Acordul confirma restabilirea domniilor pământene, stabilea al egerea
+domnilor de D ivan și fixa durata domniei la șapte ani; rolul Rusiei [ca putere protectoare] era
+consolidat; se prevedea elaborarea unor regulamente generale care să amelioreze situația celor
+două principate prin reorganizarea sistemului de conducere și administrație.”
+ (Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român )
+
+C. „Războiul ruso -turc de la 1828- 1829, încheiat prin pacea de la Adrianopol, a avut
+însemnate urmări pentru țară, așezând relațiile cu Poarta pe baze cu totul noi, î ntărindu-i
+autonomia, desființând raialele și monopolul comercial turcesc, scoțându -le practic din sfera de
+dominație politică și economică a Imperiului. Tratatul prevedea de asemenea reorga nizarea
+neîntârziată a administrației lor interne pe temeiul unor Regulamente Organice [...].
+Din punct de veder e extern, principala schimbare introdusă prin tratatul de la Adrianopol,
+legiferată apoi de Regulamente, a fost introducerea protectoratului rusesc. Sultanul a r ămas
+suzeranul nominal, dar adevăratul stăpân al Principatelor a devenit țarul. Influența rusă a crescut și
+mai mult prin introducerea în Regulamente, în ciuda opoziției Adunărilor Obștești, a așa -numitului
+«articol adițional», care dădea dreptul Petersburgului să se opună oricărei reform e interne dacă o
+socotea în defavoarea Rusiei.”
+(Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini până în zilele noastre)
+ "
+"Generează un subiect de olimpiadă de Istorie, clasa a 11-a, nivel de faza nationala","Model subiect olimpiada de Istorie, clasa a 11-a, faza nationala
+
+SUBIECTUL I (40 de puncte)
+Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
+
+A. „La 11 iunie 1948, Senatul SUA a adoptat o rezoluţie ce schimba cursul politicii externe
+americane. Este vorba de rezoluţia Vandenberg prin care se autoriza constituţional ca SUA să
+ia parte la un sistem colectiv de apărare în timp de pace. De fapt, această rezoluţie a permis
+deschiderea discuţiilor la nivel înalt privind Alianţa Atlantică; pregătirea condiţiilor propice creării
+NATO. După negocierile preliminare, se trece la faza următoare şi anume la discuţiile
+pregătitoare de la Washington. Astfel, la 6 iulie 1948, SUA şi statele semnatare ale Tratatului de
+la Bruxelles (fără Luxemburg) încep negocierile privind viitorul tratat. Odată cu semnarea la 4
+aprilie 1949 a Tratatului Atlanticului de Nord (...), cursa înarmărilor şi competiţia cuceririi spaţiului
+cosmic (...) vor accentua confruntarea economică, politică, ideologică și diplomatică.
+(P. Duțu, Misiunile Strategice ale armatei Române în cadrul Alianței Nord Atlantice)
+
+B. „Din punctul de vedere al studiilor strategice, există opinia că nu s -a ajuns și nu se putea
+ajunge la o confruntare militară convențională, datorită faptului că ambele superputeri, SUA și
+URSS, s- au dotat cu arme nucleare, ceea ce a creat o situație militară strategică de
+«deterrence», adică de descurajare și blocare reciprocă. În cazul unui război real, s -ar fi ajuns
+la o distrugere reciprocă totală și, totodată, la o catastrofă mondială. Un rol import ant l-au jucat
+serviciile secrete, confruntându -se, în primul rând, cele americane (CIA, NSA) cu KGB -ul
+sovietic. Au fost implicate, însă, și serviciile secrete vest -europene (britanice, vest-germane,
+franceze, italiene etc.) și est-europene (Securitatea, STASI etc.).“ ( J. L. Gaddis, Războiul Rece)
+
+C. „Niciodată nu a existat un război care putea fi prevenit mai ușor prin acțiuni l uate din vreme,
+ca acela care a devastat întinderi mari pe glob. (...) Bineînțeles, doamnelor și domnilor, că nu
+trebuie să lăsăm asta să se mai întâmple din nou. Acest lucru poate fi realizat numai prin
+obținerea, acum, în 1946, a unei bune înțelegeri, în toate privințele, cu Rusia sovietică, sub
+autoritatea generală a Organizației Națiunilor Unite și prin menținerea unei bune înțelegeri de-a
+lungul unor ani de pace, cu ajutorul lumii, susținută de întreaga forță a lumii vorbitoare de limbă
+engleză și a tuturor contractelor sale. Dacă populația Commonwealth -ului s-ar alătura Statelor
+Unite (...) ar fi o imensă garantare a securității“. (B. Walsh, Modern European History)
+
+D. „Articolul 1: Părțile se angajează, conform prevederilor din Carta Națiunilor Unite, să rezolve
+prin mijloace pașnice orice dispută internațională în care ar putea să fie implicate, as tfel încât
+să nu aducă atingere păcii (...) și dreptului internațional și să se abțină să recurgă în relațiile
+internaționale la amenințarea cu forța sau la folosirea forței în vreun mod incompatibil cu
+obiectivele Națiunilor Unite. (...)
+Articolul 10: Prin acord unanim, părțile pot să invite să adere la acest Tratat orice alt stat
+european aflat în poziția de a urma principiile acestui Tratat și de a contribui la securitatea zonei
+nord-atlantice. Orice stat astfel invitat poate deveni parte la Tratat, în urma depunerii la guvernul
+Statelor Unite ale Americii a documentelor de aderare.“
+ (Tratatul Nord-Atlantic, Washington, 1949)
+Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți următoarelor cerințe:
+1. Menționați un eveniment diplomatic din sursa A şi o consecință militară a acestuia din sursa
+B. 4 puncte
+2. Menționați câte un mecanism de cooperare în cadrul relațiilor internațional e din sursa A,
+respectiv din sursa C. 4 puncte
+3. Menționați o asemănare cu privire la modalitățile de prevenire a unui conflict militar, pe baza
+surselor C şi D. 3 puncte "
+"Generează un subiect de olimpiadă de Istorie, clasa a 12-a, nivel de faza nationala","Model subiect olimpiada de Istorie, clasa a 12-a, faza nationala
+
+Subiectul I (40 de puncte)
+Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
+A.„Art. 1. Poporul Moldovei, din vechime şi până astăzi, a avut şi are dreptul la autonomie cu
+Domnul său şi cu legile sale, sub suzeranitatea puternicei împărăţii căreia este închinat, cere
+să aibă, şi folosinţa acestui drept.(...)
+Art. 18. Toţi moldovenii sunt egali înaintea legii.
+Art.19. Poporul cere întărirea vechei instituţii a Sfatului obştesc. Puterea legiuitoare se
+exercită de Domn împreună cu Sfatul Obştesc. Puterile administrativă şi executivă se exercită
+de Domn singur.”
+(Constituţia cărvunarilor, 1822)
+
+B. „Adunarea ad-hoc a Moldovei, păşind pe calea ce i s -a prescris de către Tratatul de la
+Paris, (…), declară că cele întâi, cele mai mari, mai generale şi mai naţionale dorinţi ale ţării
+sunt:
+1. Respectarea drepturilor principatelor şi îndeosebi a autonomiei lor (…).
+2. Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România.
+3. Prinţ străin cu moştenirea tronului, ales dintr -o dinastie domnitoare a Europei şi ai cărui
+moştenitori să fie crescuţi în religia ţării. (...)
+5. Puterea legiuitoare încredinţată unei obşteşti adunări, în care să fie reprezentate toate
+puterile naţiei.”
+(Proiectul de rezoluţie al Adunării ad-hoc a Moldovei, 7/19 octombrie, 1857)
+
+C.„Art. 1 – Principatele-Unite-Române constituie un singur s tat indivizibil, sub denumirea de
+România.
+Art. 19 – Proprietatea de orice natură, precum şi toate creanţele asupra Statului sunt sacre şi
+neviolabile. Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică legalmente
+constatată şi după o dreaptă şi prealabilă despăgubire. (…)
+Art. 32 – Puterea legislativă se exercită colectiv de către domn şi reprezentaţiunea
+naţională. Reprezentaţiunea naţională se împarte în două adunări: Senatul şi Adunarea
+Deputaţilor. Orice lege cere învoirea câtor trei ramuri ale puterii legiuitoare.”
+(Constituţia din 1866)
+
+D.„ Art. 1.Regatul României este un stat national, unitar şi indivizibil. (…)
+Art. 5. Românii, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, se bucură de
+libertatea conştiinţei, de libertatea învăţământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor
+(...)
+Art. 10. Toate privilegiile de orice natură, scutirile şi monopolurile de clasă sunt oprite pentru
+totdeauna în statul roman. (…)
+Art. 34. Puterea legislativă se exercită colectiv de către rege şi reprezentaţiunea naţională.
+Reprezentaţiunea naţională se împarte în două Adunări: Senatul şi Adunarea Deputaţilor.”
+ (Constituţia din 1923) "
+"Generează un subiect de olimpiadă de Istorie, clasa a 12-a, nivel de faza nationala","Model subiect olimpiada de Istorie, clasa a 12-a, faza nationala
+
+Subiectul I (40 puncte)
+Citiţi cu atenţie textele de mai jos:
+A. „Pus în faţa atâtor fapte grave, guvernul princiar s -a văzut silit (...) să facă şi el pregătiri militare, căci dacă
+neutralitatea pe care a păstrat-o până acum ar fi ameninţată, fie prin acte de agresiune din partea Turciei, fie
+prin intervenţia vreunei alte puteri care ar dori, indiferent de scop, să ocupe România, datoria sa faţă de ţară
+nu i-ar îngădui să rămână un spectator nepăsător. A fost un timp când ţara noastră era un câmp deschis
+pentru lupte şi bătălii, dar acum acest câmp a fost îngrădit pentru totdeauna de către garanţia c olectivă a
+Marilor Puteri. Intr- adevăr, Tratatul de pace de la Paris, din 1856, a făcut din România o ţară de netrecut
+pentru acţiunea diferitelor puteri străine. Separată de Turcia şi nefăcând parte integrantă din Imperiul
+Otoman, aşa cum îi place Sublimei Porţi să pretindă, ţara noastră a rămas neutră şi, în toate împrejurările,
+guvernul princiar a avut drept deviză a atitudinii sale neutralitatea.”
+(Nota diplomatică a Ministerului Afacerilor Străine al României, ianuarie 1876)
+
+B. „Art. I. Guvernul Alteţei Sale Domnului României Carol I asigură armatei ruse care va fi chemată a
+merge în Turcia, libera trecere prin teritoriul României şi tratamentul rezervat armatelor amice.
+Toate cheltuielile car e ar putea fi ocazionate de trebuinţele armatei ruse, de transportul său (...) cad
+naturalmente în sarcina Guvernului imperial.
+Art. II. Pentru ca nici un inconvenient sau pericol să nu rezulte pentru România din faptul trecerii
+trupelor ruse pe teritoriul său, Guvernul Majestăţii sale Impăratul tuturor Rusiilor se obligă a menţine şi a
+face a se respecta drepturile politice ale statului român, astfel cum rezultă din legile interioare şi tratatele
+existente, precum şi a menţine şi a apăra integritatea actuală a României.”
+(Convenţia româno-rusă din 4 aprilie 1877)
+C. „Art. I. Franţa, Marea Britanie, Italia şi Rusia garantează integritatea teritorială a Regatului României pe
+toată întinderea frontierelor sale actuale.
+ Art. II. România se angajează să declare război şi să atace Austro -Ungaria în condiţiile prevăzute de
+Convenţia militară.
+ România se angajează totodată să înceteze, din momentul declarării războiului, toate relaţiile economice
+şi schimburile comerciale cu toţi inamicii Aliaţilor. (...)
+ Art. VI. România se bucură de aceleaşi drepturi ca şi Aliaţii ei, de tot ce are legătură cu p reliminariile, cu
+negocierile păcii precum şi cu dezbaterea problemelor ce vor fi supuse hotărărilor Conferinţei de Pace.”
+(Convenţia politică dintre România şi Antantă din 4/17 august 1916)
+Răspundeţi următoarelor cerinţe:
+1. Menţionaţi, pe baza textului A, două informaţii istorice aflate în relaţie cauză -efect referitoare la atitudinea
+României faţă de evenimentele din 1876. 6 puncte
+
+
+"
+"Generează un subiect de olimpiadă de Istorie, clasa a 12-a, nivel de faza nationala","Model subiect olimpiada de Istorie, clasa a 12-a, faza nationala
+
+Subiectul I (40 puncte)
+Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
+A. „Noi Ştefan voievod, din graţia lui Dumnezeu domn al Moldovei, (...) vă spun că
+necredinciosul împărat al turcilor a fost mult timp şi este nimicitorul întregii creşti nităţi, şi în
+fiecare zi se gândeşte cum să distrugă şi să supună toată creştinitatea. De aceea noi facem
+cunoscut tuturor domniilor voastre că pe la Boboteaza trecută sus -numitul turc a trimis asupra
+mea în ţara noastră o mare armată în număr de o sută şi douăzeci de mii de oameni, (... ); şi
+după ce a auzit de această înfrângere [suferită de armata otomană la Vaslui] păgânul împărat al
+turcilor şi-a pus în plan să se răzbune şi el însuşi în persoană cu toată puterea sa să vie în l una
+mai asupra noastră şi să supună ţara noastră care e poarta tuturor creştinilor (...), dar dacă
+această poartă va fi pierdută, (...) toată creştinătatea va fi în mare primejdie.”
+(Scrisoarea lui Ştefan cel Mare către principii creştini, 25 ianuarie 1475)
+
+B.“Întâi. Maiestatea Sa Imperială, câtă vreme va ţine războiul cu turcii, ne va da şi se va îngriji să
+ni se nu mere de către oamenii şi vistiernicii săi, pentru a ne apăra ţara si dacă soarta ne va fi
+favorabilă, pentru a ataca pe duşman, plata a 5000 de ostaşi în bani gata.(...)
+Al doilea. Pentru ca să putem da acest ajutor cu cât mai multă râvnă şi dragoste şi pentru
+a putea sluji creştinătaţii cu toată credinţa, maiestatea sa ne-a dat nouă şi preascumpului nostru
+fiu, Petru, Ţara Românească cu toate veniturile sale, drepturile şi hotarele sale ca să o ţinem şi să
+o stăpânim în vecie(...).”
+ (Tratatul dintre Mihai Viteazul şi Rudolf al II-lea,împăratul Imperiului Romano-German, 1598)
+
+C. „Provincia mea, Ţara Românească, nu e mai departe de scaunul tiranului [sultanului] de cât
+cale de cinci zile şi numai Dunărea o desparte de teritoriul duşmanului. În această ţară aş fi
+putut trăi liniştit, singur şi fără nicio frică, dacă nu mă simţeam chemat de credinţa mea faţă de
+Maiestatea Voastră şi faţă de întreaga creştinătate. Eu însă, nevrând să sporesc puterea turcilor
+prin ostaşii mei, spre distrugerea creştinilor, de bună voie m -am arătat gata de a lua parte la
+Liga [Sfântă], fapt prin care mi l-am făcut pe tiran duşman de moarte (...). Cu acest duşman
+neîmpăcat [m-am luptat] pururea repurtând o mulţime de victorii din cele mai glorioase.”
+(Memoriul lui Mihai Viteazul către împăratul romano-german Rudolf al II-lea, 1601)
+
+D. „ (...)Când grosul oştirii noastre va intra în Ţara Moldovei atunci strălucitul principe se va
+declara pe faţă ca domn supus al nostru şi se va uni cu toată oştirea sa cu oştirea noastră,
+pentru care oştire noi făgăduim să-i dăm, în acea vreme, şi ajutor în bani din visteria noastră. Şi
+el va acţiona împreună cu oştile noastre, după porunca noastră, împotriva duşmanului [ Imperiul
+Otoman] (...).
+În schimb, făgăduim noi, marele stăpânitor, Măria Noastră Țarul, pentru noi şi pentru
+urmaşii noştri la tronul Rusiei, că noi nu vom avea dreptul să punem domn în Moldova, nici din
+Ţara Muntenească, nici din altă familie străină, ci, pentru această dovadă de credinţă faţă de noi
+a prea strălucitului domn Dimitrie Cantemir, îl vom păstra pe el şi pe urmaşii lui ( ...) pe linie
+bărbătească în acea cârmuire şi domnie a Ţării Moldovei, fără schimbare, cu titlul de domn (...). "
+"Generează un subiect de olimpiadă de Istorie, clasa a 12-a, nivel de faza nationala","Model subiect olimpiada de Istorie, clasa a 12-a, faza nationala
+
+SUBIECTUL I (40 de puncte)
+Citiţi cu atenţie textele de mai jos:
+A.„Regele [Ungariei, Carol Robert de Anjou] şi -a adunat o mare oaste (...) şi la îndemnul
+voievodului ardelean Toma şi a lui Dionisie (...) s -a dus în persoană, în luna lui septembrie,
+prin Severin în ţara voievodului românilor, Basarab, (...) ca să alunge din această ţară pe
+Basarab, sau cel puţin să dea în posesiune ţara aceluia unuia dintre curtenii săi, cu toate că
+voievodul plătise întotdeauna cu credinţă darea cuvenită maiestăţii sale regelui. (...)
+Regele a ajuns pe o cale oarecare cu toată oastea sa [la Posada, în 1330], dar calea
+aceasta era cotită şi închisă de amândouă părţile de râpe foarte înalte de jur împrejur (...). Iar
+regele şi toţi ai săi, negândindu -se în adevăr la aşa ceva, mulţimea nemăsurată a românilor
+sus pe râpe a alergat din toate părţile şi a aruncat săgeţi asupra oastei regelui care se găsea
+în fundul unei căi adânci, ce nici nu se putea numi cale, ci mai curând un fel de corabie
+strâmtă, unde din pricina înghesuielii cei mai sprinteni cai şi ostaşi cădeau din toate părţile în
+luptă. (…) Cădeau tineri şi bătrâni, principi şi nobili, fără nicio deosebire (…) . Şi însuşi regele
+abia a scăpat cu câţiva inşi.”
+(Cronica pictată de la Viena)
+
+B.„Asupra acestui Mircea [Mircea cel Bătrân] care a început mai înainte război, plecând cu
+armata asupra barbarilor împreună cu împăratul Sigismund [de Luxemburg], Baiazid [sultanul
+Imperiului Otoman] (...), găsindu-i vină, a pornit cu război şi trecând peste Istru [Dunăre]
+mergea înainte robind ţara. Dar Mircea, strângând cu grijă oastea ţării, nu şi -a făcut planul să
+vină asupra lui să dea lupta (...) însă, se ţinea şi el cu armata pe urma lui Baiazid prin pădurile
+de stejar ale ţării, (...). Şi ţinându-se pe urma lui, săvârşea isprăvi vrednice de amintit, dând
+lupte, când vreo unitate duşmană rupându -se, se îndrepta uneori prin ţară după hrană sau la
+prădat vite; (…). Ţinându-se de urma lui Baiazid, se lupta într -una cu el, în chip strălucit şi se
+zice că armata fiind în cale se ţinea strâns în urma ei, punând -o la mare suferinţă şi o aducea
+în situaţii grele şi nu înceta să -i facă stricăciune. De aceea, slujitorul [sultanului] a dat cu
+părerea să-şi aşeze oastea în tabără. (...) Aşadar, Baiazid s -a adăpostit acolo în tabără; a doua
+zi, însă a trecut armata peste Istru.”
+ (L. Chalcocondil, Expuneri istorice)
+
+C. „I s-a adus aminte că (...) dacă vor să rămână în pace din partea [otomanilor] şi nesupăraţi,
+trebuie (...), să-i întreţină cu multe provizii, să -i îndestuleze cu mari sume de bani. (...) [Mihai
+Viteazul] începu să cugete ce ar fi de făcut pentru întărirea demnităţii şi a autorităţii sale,
+considerând că nu e onorabil a lăsa supuşii încredinţaţi apărării sale pradă atâtor nefericiri; [de
+aceea], el adună pe cei mai mari şi mai de frunte [boieri] ai ţării ca să ţină sfat asupra felului în
+care va putea să scape ţara de atâtea rele ce suferă şi de altele mai mari, care o ameninţă în
+tot ceasul. Acea adunare se încheie, cu învoirea tuturor, că este mai bine să se unească cu
+principii creştini decât să poarte mai departe, jugul cel nesuferit al tiranului turc.”
+(Balthazar Walter, Scurtă şi adevărată descriere a faptelor săvârşite de Mihai, domnul Ţării
+Româneşti, prea strălucitul şi prea viteazul conducător de oşti împotriva duşmanilor creştinătăţii) "
+"Generează un subiect de olimpiadă de Istorie, clasa a 12-a, nivel de faza nationala","Model subiect olimpiada de Istorie, clasa a 12-a, faza nationala
+
+SUBIECTUL I (40 de puncte)
+Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
+A. „Ștefan a trebuit în prima parte a domniei sale să plătească tribut lui Mahomed al II -lea,
+cuceritorul Constantinopolului. A refuza tributul ar fi însemnat să aibă di n capul locului dușmănia
+celei mai puternice forțe militare și politice din vremea aceea, a Turciei lui Mahomed al II -lea. O
+asemenea politică însă comporta mari primejdii. Cine îndrăznea să o facă, trebuia să își ia toate
+măsurile, toate precauțiile. Într -adevăr, turcii puteau amenința Moldova nu numai direct, dar și
+indirect, prin cei care ascultau de dânșii, și anume, pe de o parte, prin muntenii, care e rau cu totul
+în mâna lor, pe de altă parte, prin tătarii din Crimeea. Cel dintâi lucru care se impune a era, prin
+urmare, scoaterea Munten iei din sfera de influență turcească, asigurarea, printr -un domn devotat
+lui Ștefan, că armata acestei țări nu se mai aliază armatei sultanului... așadar, îndep ărtarea din
+scaun a lui Radu cel Frumos, sluga prea plecată a turcilor. Este ceea ce va urmări Ș tefan, timp de
+patru ani de zile, din 1470 până în 1474 […]. Tocmai în vremea aceasta, se pregătea să intre în
+Muntenia o mare armată turcă, în frunte cu Soliman Hadâmbul, care avea poruncă strașn ică de la
+sultan să-l supună pe Ștefan și să aducă Moldova din nou sub ascultarea Porții. Mahomed al II-lea
+avea într- adevăr motive puternice să se teamă de acțiunea lui Ștefan. Acesta, o dată tronul
+consolidat, nu numai că refuzase să mai plătească tributul, dar prin campaniile sale repetat e în
+Țara Românească arăta că vrea să scoată și această țară de sub jugul turcesc, Apoi, nu se putea
+uita nici faptul că domnul Moldovei cucerise Chilia, această cetate pe care Mahomed al II -lea ar fi
+vrut-o pentru sine. Îndrăznețul ghiaur trebuia pedepsit.” (C.C.Giurescu, Istoria românilor)
+
+B. „Acțiunile domnului Țării Românești, care amenința stabilitatea dominației otomane în nordul
+Peninsulei Balcanice, au declanșat inevitabil reacția sultanului. Asaltul otoman, de sfășurat în stilul
+nou al strategiei lui Mehmet al II-lea, c aracterizat de îmbinarea operațiunilor terestre și navale, a
+început în iunie 1461, când sultanul, care preluase direct comanda trupelor sale, pătrunde pe
+teritoriul Țării Românești. […] Marea oaste a sultanului, al cărei efectiv depășea 100 000 oameni, a
+înaintat înlăuntrul țării. După ce a înaintat până la Târgoviște, capitala țării, pe car e a găsit -o
+pustie, sultanul a dat semnalul retragerii, fără a fi reușit să angajeze o lupt ă decisivă cu oastea
+domnului român. Dar eșecul a fost transformat de Mehmet al II-lea într- un succes politic grație
+acordului încheiat cu boierii Țării Românești care, pentru a scăpa de regimul apăsător al lui Vlad
+Țepeș, l-au acceptat ca domn pe fratele acestuia, Radu cel Frumos.”
+(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
+
+C. „Ștefan a căutat un loc potrivit de luptă care să nu permită desfășurarea forț elor lui Soliman,
+mult superioare ca număr, și, în același timp să favorizeze mișcările proprii. Un asemenea loc era
+în fața orașului Vaslui, la confluența Racovei cu râul Bârlad. Terenul mlăștinos, m ărginit de păduri,
+corespundea de minune intențiilor lui Ștefan. Aici s-a și dat lupta. În ziua de 10 ianuarie 1475, într -
+o marți, se lăsase o negură deasă care favoriza în gradul cel mai înalt atacul pentru cei care știau
+locurile, și, dimpotrivă, îi încurca pe străinii necunoscători. Profitând de acest fapt, Ștefan a început
+lupta. Un detașament, în care intrau secuii, a atacat frontul armatei turcești, în t imp ce un al doilea
+a atacat prin fl anc. În momentul hotărâtor, Ștefan s -a aruncat el însuși în mijlocul bătăliei.
+Totodată, s -a produs, printr- un al treilea detașament, și un atac din spate, care a transformat
+retragerea lui Soliman în panică. Puterile creștine ale Europei s -au bucurat aflând de victoria de la
+Vaslui. Papa Sixt al VI- lea scrie lui Ștefan: ”Faptele tale săvârșite […] cu înțelepciune și vitejie
+contra turcilor […], inamicii comuni, au dus atâta celebritate numelui tău încât ești în unanimitate
+foarte mult lăudat.” (C.C.Giurescu, Istoria românilor)
+
+D. „Înțelegând inevitabilitatea unei noi ofensive otomane, Ștefan a început îndată du pă victorie să
+pregătească noua fază a luptei. Solii trimise în toate direcțiile, în Polonia și Ungaria, la Veneția și
+Roma, în Hanatul Crimeii și la Caffa, au încercat să lărgească coaliția antiotom ană pentru a da "
+"Generează un subiect de olimpiadă de Istorie, clasa a 12-a, nivel de faza nationala","Model subiect olimpiada de Istorie, clasa a 12-a, faza nationala
+
+SUBIECTUL I (40 de puncte)
+Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:
+A. „Sfârșitul strălucitelor domnii ale lui Mircea cel Bătrân și Alexandru cel Bun au arătat că în
+secolul al XV-lea principala grijă a românilor va fi apărarea în fața pericolului otoman. Campania din
+1420 […] a demonstrat că multă vreme în viitor destinul românilor va fi marcat de relațiile lor cu turcii.
+Pentru români complicat era nu numai faptul că aveau de înfruntat un inamic foarte puternic, în fața
+căruia au căzut, rând pe rând, toate țările de la sud de Dunăre, dar și lipsa lor de unitate politică. […]
+ Moartea lui Dan al II-lea a deschis o luptă aprigă între moldoveni și unguri pentru tronul Țării
+Românești. Regele Sigismund îl declarase domn pe Vlad Dracul, pe care l-a onorat cu unele favoruri,
+între care și ordinul Dragonului, care i-a adus și porecla de Dracul. Alexandru cel Bun s-a grăbit să
+înscăuneze pe Alexandru Aldea. În acelaș i an (1431) sultanul a trimis o oaste împotriva Țării
+Românești. Noul domn a avut sprijin de nădejde din partea moldovenilor, dar nu a putut rezista multă
+vreme în fața puterii superioare a turcilor. A trebuit să se prezinte la Poartă cu capul plecat pentru a
+lăsa acolo ostatici și a relua plata tributului. Soarta sa însă era pecetluită: susț inându-i pe turci și-i
+făcuse dușmani pe unguri și chiar pe moldoveni. După ce participase în 14 36 la o expedi ție
+devastatoare a turcilor în Transilvania, rămăsese izolat și ungurilor nu le-a fost greu să-l înlocuiască cu
+Vlad Dracul (1436-1447).“ (I. Țurcanu, Istoria ilustrată a românilor )
+
+B. „Cu susținerea regelui și cu propriile mijloace, Iancu de Hunedoara și-a creat o armată
+puternică cu care intenționa să ducă o luptă victorioasă împotriva turcilor. Rezultate nu au întârziat
+să apară. În primăvara anului 1442, el dădea la Sibiu o lovitură distrugătoare trupelor turcești, care
+invadaseră Transilvania. Urmărindu -i pe turci, el a pătruns în Țara Românească, unde l -a impus
+domn pe Basarab al II-lea. Noile trupe turce ști sosite în grabă pentru a restaura autoritatea
+sultanului în Țara Românească au fost înfrânte în valea Ialomiței. “
+ (I. Țurcanu, Istoria ilustrată a românilor )
+
+C. „În anii 1443- 1444 marele comandant desfășoară o campanie pe teritoriul Serbiei și al
+Bulgariei, eliberează Niș ul și Sofia și amenință chiar centrul Imperiului otoman. Înspăimântați de
+această „campanie lungă”, turcii cer pace, care se încheie, gra ție lui Iancu, în 1444 pe 10 ani. […]
+După alegerea ca guvernator al Ungariei, Iancu de Hunedoara a închegat un sistem militar cre știn
+comun, alcătuit din toate cele trei țări române, din albanezii lui Gheorghe Kastriota (poreclit
+Skanderbeg) și din for țele sârbești. S-a intitulat chiar voievod al Țării Româneș ti (1447) și a lua t
+sub tutelă Moldova, de la al cărui domn a primit cetatea Chilia.”
+ (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
+
+D. Un eveniment important […] a fost bătălia de la Kossovopolje, din 17-19 octombrie 1448. O
+armată creștină din 22000 de oameni […] a trebuit să lupte împotriva unei oști otomane de 50 000 de
+oameni. Iancu de Hunedoara nu a reușit să facă joncțiunea cu trupele albaneze ale lui Skanderbeg.
+Creștinii au suferit o înfrângere grea. În urma acestui e șec, Iancu pierde func ția de guvernator al
+Ungariei, dar și-a păstrat rolul de principal responsabil pentru arm ată și pentru veniturile coroanei
+ungare. Noul sultan, Mehmed al II-lea, a impus Ungariei […] o pace pe trei ani. [...]
+În a doua și principala sa domnie (1456-1462), Vlad Țepeș a avut de înfruntat greutăți foarte
+mari. La început el nu avea susținerea Ungariei și a Transilvaniei, unde se aflau câțiva pretendenți la
+tronul muntean, iar Moldova era istovită de lupte îndelung ate pentru domnie ș i devenise vasală a
+Turciei. În 1457, l-a susținut pe Ștefan, fiul lui Bogdan al II-lea, să se ridice în scaunul Moldovei. A putut
+apoi să întreprindă razii în Transilvania împotriva pretendenților la tronul muntean. Treptat ardelenii au
+trebuit să-și schimbe atitudinea față de el. [...]
+ La începutul anului 1462 Vlad trecea Dunărea atacând cu succes trupele turcești și devastând
+teritoriul stăpânit de sultan. Știa însă că trupele sale erau cu mult inferioare, ca număr, față de cele
+otomane, de aceea a cerut, cu insistență, ajutor de la regele Ungariei, Matias Corvin.“
+ (I. Țurcanu, Istoria ilustrată a românilor)
+
+ "
+"Generează un subiect de olimpiadă de Istorie, clasa a 9-a, nivel de faza nationala","Model subiect olimpiada de Istorie, clasa a 9-a, faza nationala
+
+Subiectul I (40 puncte)
+Citiţi cu atenţie textele de mai jos:
+A. „Incă de la venirea [lui Otto I] la tron în 936, se conturează linia generală a politicii sale; pe de o parte el îi
+consideră pe marii duci ca funcţionari şi vasali, pe de alta este uns la Aix-la Chapelle. Ducii vor lupta o
+bucată de vreme împotriva noului rege, dar vor fi siliţi să cedeze şi să se supună suzeranului lor. Episcopii şi
+abaţii sunt numiţi de rege: alegerile episcopale sunt controlate îndeaproape. Demnitarii ecleziastici sunt
+consideraţi, ca şi ducii, vasali cărora regele le oferă beneficii şi de la care el aşteaptă un ajutor material şi
+moral.
+ După cum procedase şi Carol cel Mare, Otto I interveni în afara limitelor regatului Germaniei. (...) In
+951 Otto I veni în Italia şi luă coroana regală. Dar n -a îndrăznit atunci să coboare până la Roma. Câţiva ani
+după aceea, victoria de la Lechfeld (955) i - a întărit prestigiul. Otto reveni din nou în Italia la chemarea
+papei Ioan XII. La 2 februarie 962, Otto este încoronat de papă imperator et augustus.”
+(Pierre Riché, Istoria Universală)
+
+B. „Francia Occidentală, care va deveni regatul Franţei (...), îşi alege după moarte lui Carol cel Pleşuv, nu un
+rege carolingian, ci pe contele de Eudes, care se afirmase la Paris în 885 în lupta împotriva
+normanzilor.Timp de un secol, descendenţii săi şi cei ai carolingianului Carol cel Pleşuv se perindă pe tronul
+Franţei până în clipa în care, în 987, coroana trece definitiv celor dintâi, în persoana lui Hugo Capet – fiu al
+lui Hugo cel Mare – care a beneficiat de ajutorul clerului (...). Hugo este proclamat rege la Noyon, pe 9
+iunie şi uns la Reims, două zile mai târziu.
+In secolul al XI-lea regatul Franţei este încă o constituţie fragilă, fără niciun fel de unitate (...) Influenţa
+suveranului capeţian este foarte slabă. Peste tot, de altfel, ea trebuie să înfrunte pe marii feudali (...) care,
+toţi, au o putere deseori superioară celei a lui Hugo Capet. (...) Totuşi, suveranii capeţieni vor ştii să profite
+de anumite avantaje: bogăţia pământurilor din I’lle de France, aflate în centrul domeniului regal; domniile
+lungi care le permit să -şi asigure succesiunea alegându -şi, încă în viaţă fiind, fiii mai mari (...). Capeţienii
+introduc încetul cu încetul principiul moştenirii coroanei în propriile familii. Ceremonia încoronării (...) face
+din el alesul lui Dumnezeu, ceea ce- i conferă un imens prestigiu speculat de clericii din anturajul său (...)
+care pun primele fundamente ale unei teorii asupra puterii suverane şi independente din imperiu. ”
+(Serge Bernstein, Pierre Milza, Istoriţa Europei)
+
+
+
+
+
+
+"
+"Generează un subiect de olimpiadă de Istorie, clasa a 9-a, nivel de faza nationala","Model subiect olimpiada de Istorie, clasa a 9-a, faza nationala
+
+Subiectul I (40 puncte)
+Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
+A.„ Sumerienii, a căror origine este necunoscută, reprezintă punctul de plecare al
+oricărei evoluţii istorice pe care o putem concepe. Ei au preluat şi utilizat acumu lările
+mai vechi ale evoluţiei neolitice (oraşe, temple, prima pictogramă, sigiliul rotund) ca într-
+o explozie culturală, la scurt timp după apariţie (aprox. 3300 î.Hr.), pe cursul inferior a l
+Eufratului şi Tigrului, dezvoltându -se până la o cultură superioară (…) – hieroglife
+perfecţionate care au evoluat rapid spre abstractizare, spre scrierea cuneiformă utilizată
+în administraţia templelor, în oraşele-state (printre altele Eridu, Ur, Uruk, Lagaş, Umma,
+Nippur, Kiş). În fruntea lor se afla un rege- preot (…) sfătuit de o adunare a nobililor.
+Oraşele-state sumeriene au cons truit o primă comunitate culturală (...), însă nu şi o
+comunitate politică. Mai mult, ele rivalizau, fiecare încercând să -şi impună hegemonia,
+cu centre de greutate mereu în schimbare. Dominaţia spirituală şi politică a oraşelor -
+state, templele şi palatele, au cunoscut primul recul datorită relaţiilor tensionate d intre
+ele.”
+(Imanuel Geiss, Istoria lumii.Din preistorie până în anul 2000)
+
+B.„Primele documente scrise ale civilizaţiei egiptene datează din anul 3000 î.Hr. Înainte
+de această dată ţara era împărţită în două regate: cel al Egiptul ui de Jos, la nord,
+cuprinzând zona deltei, mai avansat din punct de vedere economic şi cel al Egiptului de
+Sus, care cuprindea valea Nilului (…), dispunând de o armată eficientă. Cel ca re a
+realizat procesul de unificare a ţării a fost Egiptul de Sus în jurul anului 3000 î. Hr. (…)
+Egiptul a cunoscut cea mai înfloritoare perioadă din istoria sa între mileniul I II şi II î. Hr.
+(…) În timpul lor [primelor două dinastii] a început să se definească org anizarea
+birocratică-administrativă (cca. 3000 -2700 î.Hr.). Transferarea capitalei la Memphis a
+marcat începutul puterii egiptene. În această perioadă faraonul mai important a fost
+Zoser, căruia i se datorează grandiosul complex funerar de la Saqqara. Urmaşii săi,
+Kheops, Khephren şi Mykerinos, au lăsat prin mormintele lor, piramidele de la Ghizeh,
+un grandios simbol al nivelului atins de civilizaţia egipteană. O perioadă de criză, «prima
+perioadă intermediară» (2200 -2050 î.Hr.) s -a constatat atunci când principii provinciali
+au încercat să iasă treptat de sub autoritatea faraonului.”
+(Enciclopedie de istorie universală)
+Răspundeţi următoarelor cerinţe:
+1. Precizaţi, pe baza sursei B, o informaţie referitoare la arhitectura orientală.3 puncte
+2. Menţionaţi, pe baza sursei B, două informaţii aflate în relaţie cauză -efect referitoare
+la «prima perioadă intermediară». 5 puncte "
+"Generează un subiect de olimpiadă de Istorie, clasa a 9-a, nivel de faza nationala","Model subiect olimpiada de Istorie, clasa a 9-a, faza nationala
+
+SUBIECTUL I (40 puncte)
+Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
+A. „Civilizaţia egipteană s-a dezvoltat pe un teritoriu mic. […] În epoca neoliticului triburile nord -
+africane de vânători nomazi au migrat populând Delta şi, progresiv, valea Nil ului, regiuni care le
+ofereau posibilităţi optime pentru o viaţă agricolă. […] În această lungă perioadă numită s-au produs diferenţierile sociale în clase, teritoriul Egiptului a fost împărţit în 42 de
+unităţi teritoriale, economice, administrative şi politice (numite nome), iar comunităţile gentilice s-
+au organizat în două mari state separate […] Unificatorul celor două state […] a fost regele din
+Egiptul de Jos, Menes. […] În cursul unei lungi domnii – de 60 de ani, se pare, - Menes a pus să
+se sape primele mari canale de irigaţie şi la la graniţa dintre cele două state a construit Memfis.
+A condus cu succes o expediţie contra Libiei, a dat regatului său un corp de legi şi a construit
+mai multe temple.”
+ (Ovidiu Drimba, Istoria Culturii şi civilizaţiei)
+
+B. „Începutul domniei dinastiei a V- a (circa 2480 î.Hr.) coincide cu o modificare a religiei. Clerul
+din Heliopolis triumfă, iar zeii […]sunt asimilaţi cu zeul Ra pentru a -şi menţine supremaţia în
+nome. […] Ac tivitatea economică crescută necesită un control mărit şi o consolidare a
+administraţiei: Snefru creează postul de vizir […] şi măreşte puterile nomarhil or (guvernatori ai
+nomelor). Rudele suveranului şi ofiţerii de rang înalt constituie începând cu dinastia a IV -a o
+aristocraţie care obţine drepturi ereditare pentru posturile deţinute şi pentru pământurile
+acordate de rege, al cărui domeniu se micşorează; dar mai ales prestigiul regal suferă pentru că
+aceşti mari dregători se bucură după moarte de cultul destinat dobândirii nemuririi divine , mult
+timp rezervată numai lui Horus.
+Dinastia a VI-a (circa 2325 î.Hr.-2185 î.Hr.) cunoaşte o domnie importantă, cea a lui Pepi I (circa
+2310-2260 î.Hr), care îşi trimite armatele în Palestina şi în Nubia; ”
+ (Larousse, Istorie universală)
+
+C. „O nouă regalitate a luat fiinţă, ocrotitoare şi vigilentă.
+Amenemhat I delimitează din nou nomele, punct delicat al administraţiei provinciale; căpetenii le
+regionale sunt iarăşi solid instalate sub obedienţa regală, ereditatea funcţiilor fiind ev itată cu
+grijă. Când aceştia îşi manifestă din nou veleităţi de independenţă, Sesostris al III -lea
+desfiinţează funcţia. Curtea regală redevine centrul administrativ, vizirul f iind pe viitor secondat
+de cele .
+Preocupaţi de bunăstarea economică, după depăşirea marii crize, monarhii dinastiei a XII -a
+[…]organizează un sistem de canale pentru reglementarea distribuţiei apelor, creînd astf el o
+vastă câmpie fertilă […].
+Numeroase expediţii trimise în Sinai […] aduc în Egipt bogatele produse realizate. […]
+Ţara trebuia ocrotită şi împotriva eventualilor cotropitori. De acum înainte, E giptul nu va mai
+căuta să-şi asigure doar expansiunea economică, ci va trebui să se şi apere.”
+ (Claire Lalouette, Civilizaţia Egiptului antic) "
+"Generează un subiect de olimpiadă de Istorie, clasa a 9-a, nivel de faza nationala","Model subiect olimpiada de Istorie, clasa a 9-a, faza nationala
+
+Subiectul I (40 puncte)
+Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
+
+A.“În primul rând, Solon a anulat toate datoriile şi a interzis ca de atunci încolo cineva să mai fie
+făcut rob din pricina datoriilor. El a poruncit să fie găsiţi toţi ţăranii vânduţi în străinătate în robie
+din pricina datoriilor şi răscumpăraţi pe socoteala statului. (...)
+Solon a atras la conducerea statului nu numai pe eupatrizi, ci şi pe oamenii bogaţi de
+origine simplă. El a împărţit pe toţi cetăţenii în patru categorii în funcţie de venituri. (...)
+Cetăţenii din primele trei categorii puteau să ocupe înalte posturi în stat. [Cei din a patra
+categorie] nu aveau alt drept decât acela de a participa la adunarea poporului şi la judecăţi.
+După aceea Solon a luat puterea judecătorească de la eupatrizi şi a dat -o în mâinile
+poporului simplu. Tribunalul popular (sau heliaia) era format în timpul lui Solon din cetăţeni şi de
+aceea apăra interesele poporului. Judecăţile erau acum accesibile pentru toţi cetăţenii liberi.”
+(Plutarh, Oameni iluştri ai Greciei)
+
+B. „Clistene a împărţit pe toţi atenienii în zece triburi, în loc de patru, amestecând categoriile
+sociale de mai înainte, deoarece voia să fie părtaşi cât mai mulţi oameni la drepturile
+cetăţeneşti. Clistene a mai împărţit ţara în treizeci de districte numite „deme"", zece în oraş ş i în
+împrejurimile lui, şi zece pe malul mării şi în interiorul Greciei. El i -a făcut “demoţi” pe toţi cei
+care locuiau în aceeaşi demă, pentru ca atenienii să nu mai fie numiţi după numele tatălui, ci
+după numele demei respective, şi astfel noii cetăţeni să poată fi identificaţi mai uşor. Triburilor
+le-a dat un nume, alegând zece din cei o sută de eroi fondatori, pe care- i aflase el în urma
+răspunsului primit de la oracolul Pithiei.”
+(Aristotel, Constituţia atenienilor)
+
+C. „Deşi pentru a ocupa în Atena funcţii obsteşti nimeni nu trebuia să fie neapărat un om bogat,
+săracii nu puteau să se îndeletnicească cu activitatea de stat. Ei erau nevoiţi să muncească tot
+timpul, pentru a se putea hrăni atât pe ei, cât şi familia lor. La propunerea lui Pericle, s-a instituit
+o plată pentru îndeplinirea obligaţiilor de stat. La început ea era dată juraţilor, iar după aceea şi
+altor persoane oficiale, plată pentru fiecare zi pierdută de aceştia cu treburile obşteşti.(…)
+În plus, pe teritor iul statelor care făceau parte din Liga ateniană au fost înfiinţate colonii
+ateniene, în care fiecare atenian putea să capete un lot de pământ. Prin aceste colonii erau
+dintr-o dată rezolvate două probleme: se creau garnizoane dincolo de hotarele Aticii şi se
+ameliora situaţia poporului simplu.”
+(Plutarh, Oameni iluştri ai Greciei)
+
+Răspundeţi următoarelor cerinţe:
+1. Precizaţi, pe baza sursei A, două măsuri luate în favoarea ţăranilor. 4 puncte
+2. Menţionaţi, pe baza sursei B, două informaţii aflate în relaţie cauză-efect referitoare la
+reformele lui Clistene , precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii ( cauză, respectiv
+efect). 5 puncte "
+"Generează un subiect de olimpiadă de Istorie, clasa a 9-a, nivel de faza nationala","Model subiect olimpiada de Istorie, clasa a 9-a, faza nationala
+
+SUBIECTUL I (40 de puncte)
+Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
+A. „Continuă să existe o importantă amenințare la nord de Dunăre, în afara celei reprezentate
+de populațiile germanice: regatul dac din Transilv ania și Carpați. De origine tracă, dacii se
+organizaseră într-un regat și, începând cu epoca lui Caesar, regele a cestora, Burebista, neliniștea
+Roma. La sfârșitul secolului I d.Hr., regele Deceba l nu ezită chiar să lanseze, din capitala sa,
+Sarmizegetusa, incursiuni la sudul Dunării, pe pământ roman. Pentru a asigura securitatea hotarelor,
+dar și pentru a pune mâna pe importantele bogății a urifere ale dacilor, împăratul Traian întreprinde,
+între 101 și 106, două campanii la capătul cărora Dacia devine, și ea, provincie romană. Columna lui
+Traian de la Roma, cu basor eliefurile ei care evocă războaiele din Dacia, cele brează aceste
+evenimente. Această ultimă campanie încheia crearea spațiului imperial, care nu suferă, la sfârșitul
+secolului I și în cursul secolului al II -lea, decât modificări mărunte, odată cu împărțirea în două a
+provinciilor Pannonia, Moesia și Dacia.“ (J. Carpentier, F. Lebrun, Istoria Europei)
+
+B. „La moartea lui Iustinian cel Mare (565), statul, așa cum specifica Procopiu, în lucrarea
+sa intitulată Istoria secretă, era ruinat de campaniile militare necontenite și de politica megalomană
+a suveranului, care a fost, totuși, ultimul mare împărat roman. Au urmat devalorizarea moned ei de
+aur ( nomisma), tulburări în rândul populației constantinopolitane, mărturii ale nemulțumirii
+generale, iar armatele i mperiale, epuizate de nesfârșitele războaie de peste mări (Africa și Italia),
+stârnite de politica marii idei imperiale romane, s- au dovedit incapabile să asigure apărarea țării,
+amenințată din toate direcțiile. Valurile avarilor și slavilor au forțat, curând, frontierele D unării, iar
+bulgarii, instalați dincoace de fluviu, și -au creat propriul stat, primul stat barbar înființat pe teritoriul
+bizantin. Forțele imperiale au suferit crude înfrângeri în fața perșilor, care au invadat provinciile din
+Orient, au intrat victorioase în Palestina, apoi au venit, în același timp cu avarii, să -și ridice tabăra
+înaintea zidurilor Constantinopolului, salvat, cum spune legenda, de intervenția mir aculoasă a
+ocrotitoarei sale, Sfânta Fecioară.” (H.Ahrweiler, Ideologia politică a Imperiului bizantin)
+
+C. „Secolul al VII- lea a fost martorul a două mari valuri de migratori. E vorba de masiva
+înaintare a slavilor pe continent, de la o bază de plecare pe care istoricul bizanti n Iordanes o
+situează, la mijlocul secolului al VI -lea, între gurile Dunării, Nistru și Vist ula. De aici slavii se
+răspândesc în trei direcții: spre nord -est, spre bazinul fluviului Volga și lacul Ladoga; către vest, în
+marea câmpie dinspre nord, în direcția Balticii și a Elbei, dar și spre Munții Boe miei și Alpii
+Orientali; secolul al IX-lea va marca în aceste regiuni expansiunea maximă a popoarelor slave; și,
+în sfârșit, spre sud, în Balcani, unde constituie grupuri pe care bizantinii le numesc «sclavini». (…)
+Slavii, populații pașnice și mari, stabilite în regiunile de șes din nordul Dunării, vor fi puși în
+mișcare sub conducerea unor populații turco-mongole, avarii și bulgarii. Dar spre deosebire de aceștia
+din urmă slavii trec masiv la o viață sedentară în văile Peninsulei Balcanice, împingând spre înălțimile
+munților populațiile autohtone, albanezii, tracii și ilirii.“ (J. Carpentier, F. Lebrun, Istoria Europei)
+
+Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți următoarelor cerințe:
+1. Menţionaţi, din sursa C, două informații referitoare la migratori. 4 puncte
+2. Menţionaţi, din sursa B, două consecințe ale politicii duse de conducătorul Imperiului bizantin.
+ 4 puncte
+3. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
+fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
+4. Prezentaţi un proces istoric care cuprinde o consecinţă a faptelor istorice la care se referă
+sursa A și una a celor la care se referă sursa C. 5 puncte
+5. Prezentaţi alte două fapte istorice, unul în domeniul politic, iar altul în plan r eligios, desfășurate
+în cadrul Imperiului Bizantin, în afara celor la care se referă sursele date. 10 puncte
+6. Prezentați o asemănare și o deosebire dintre statele din spațiul românesc în Evul Med iu, în a
+doua jumătate a secolului al XIV-lea. 10 puncte
+ "
+"Generează un subiect de olimpiadă de Istorie, clasa a 9-a, nivel de faza nationala","Model subiect olimpiada de Istorie, clasa a 9-a, faza nationala
+
+SUBIECTUL I (40 de puncte)
+Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:
+A. „Ceea ce i-a impresionat extraordinar pe călătorii antici în Mesopotamia erau dimensiunile
+gigantice ale construcțiilor, edificii enorme ce au putut fi înălț ate cu un material de construc ție atât
+de ingrat cum este cărămida nearsă [...]. În domeniul lucrărilor de utilitate publică, asirienii au fost
+neîntrecuți. În secolul al VIII-lea î.Hr. regele Sanherib aducea de la Ninive apa de la o distanță de
+30 km, printr- un apeduct care traversa o vale. [...] Dar ceea ce e mai uimitor este că, mult timp
+înainte, în mileniul al III-lea î.Hr., în construcția mormintelor regale din Ur apar – pentru prima dată
+în lume – bolta și cupola. [...] Arhitectura era dominată [...] de ideea religioasă și de cea monarhică.
+[...] Mai mult, arhitectura a întrecut aici în grandoare tot ceea ce se realizase până la acea dată. [...]
+Palatul lui Sargon din Khorsabad se înălța pe o terasă de 10 hectare construită din cărămidă astfel
+încât să fie protejat contra inundațiilor. Același plan și aceleași proporții grandioase le întâlnim și la
+temple. Încă din mileniul al III-lea î. Hr. templele sumeriene, ale căror dimensiuni erau uneori de 50
+metri pe 80 metri, avea u o varietate de forme. Tipul clasic, din prima epocă sumeriană, era cel de
+formă rectangulară, cu patru porț i. Cu materialul de construc ție existent, coloanele interioare, de
+susținere, nu puteau fi nici dispuse la mari distanțe unele de altele, nu puteau fi nici prea înalte, nici
+zvelte, fapt care făcea să nu poată fi creat un spațiu arhitectonic armonios.“
+ (Ovidiu Drimba, Istoria culturii și civilizației, vol. I)
+
+B. „S-a remarcat că niciodată , până la egipteni , și în nicio altă parte a lumii la acea dată,
+piatra n-a fost atât de mult întrebuin țată. Utilizarea acestui material durabil era asociată cu ideea
+religioasă de veșnicie pe care piatra o conferă operei. Piramida era „sălașul etern” al faraonului. În
+schimb locuința sa temporară, pala tul, era construit din cărămidă uscată la soare fapt pentru care
+nu s-a păstrat nici măcar planul unui palat regal. De asemenea, nici templele nu puteau fi concepute
+altfel decât în piatră pentru că templul era numit de egipteni „casa veșniciei”.
+În timpul Regatului Vechi, odată cu afirmarea cultului soarelui s-au construit „templele solare”.
+Cum ceremonia cultului zeului Ra se desfăș ura sub cerul liber, aceste temple constau dintr-un zid
+de incintă dreptunghiular, curtea era dominată de un obelisc plasat pe un soclu, alături un mic
+sanctuar cu statuia zeului. [...] Cu Amenofis al III- lea, Egiptul revine la o politică de pace care îi va
+permite faraonului să ridice numeroase ș i grandioase construcții de felul magnificului templu de la
+Luxor [...] cu 134 de coloane, dispuse pe 16 rânduri distribuite și modelate astfel încât să creeze un
+efect estetic, să confere construcției o armonioasă rezo lvare a raporturilor dintre elementele
+arhitectonice”
+(Ovidiu Drimba, Istoria culturii și civilizației, vol. I)
+
+C. „Caracteristic – în arhitectura – epocii elenistice este gustul pentru colosal. [...]
+Monumentalul altar din Pergam era, de asemenea, ridicat pe un grandios postament în t repte și
+înconjurat de celebra friză care reprezintă lupta dintre titani și zei, capodoperă a sculpturii elenistice
+în basorelief. [...] Armonia, măsura, proporț iile echilibrate ale edificiilor epocii clasice sunt acum
+sacrificate în beneficiul grandorii, care urmărea să sporească prestigiul monarhului. Tendi nța de a
+impresiona prin grandoare și fast se descifrează ș i în formele – de efect căutat, lipsite de graț ia și
+eleganța simplităț ii - în care constructorii amestecă stilul doric cu cel ionic, arătând o preferinț ă
+specială pentru bogatul capitel corintic . [...]. Prin cultura latină – formată aproape în întregime la
+școala culturii elenistice, - antichitatea greacă a fost integrată ca element de bază, normati v și
+formativ, culturii europene “ (Ovidiu Drimba, Istoria culturii și civilizației, vol. I)
+
+
+
+ "
+"Generează un subiect de olimpiadă de Istorie, clasa a 9-a, nivel de faza nationala","Model subiect olimpiada de Istorie, clasa a 9-a, faza nationala
+
+SUBIECTUL I (40 de puncte)
+Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
+A. „Dinastia a XVIII-a inaugurează perioada Regatului Nou (1650? -1805 î.e.n.), odată cu o
+hotărâtă politică de expansiune înspre regiunile Asiei Mici. Ceea ce caracterizează această perioadă
+este militarismul. [...] În Egipt unele triburi nomade au migrat în căutare de pășuni [...]. Prezența lor
+poate fi pusă în legătură cu apariția în Valea Nilului a acelor populații semite de nomazi imigrați și
+trăind aproape în condiții de sclavie, pe care textele akkadice și egiptene îi numesc habiru, iar cele
+ebraice ivri („de dincolo”, veniți din Răsărit ; de unde cuvântul evrei). În secolul al XIII -lea î.e.n. în
+timpul domniei lui Ramses al II-lea - marele faraon constructor, dar și bine cunoscut opresor - evreii
+erau puși la munci grele în construcții. Această situație grea a d eterminat „fuga din Egipt”. Aceste
+triburi sub conducerea lui Moise (în egipteană Mașu, în ebraică Moșé), au migrat din regiunea Deltei
+spre răsărit.“ ( O. Drâmba, Istoria culturii şi civilizaţiei)
+
+B. „Dar cu Amenofis III (1417-1379 î.e.n) Egiptul revine la o politică de pace, care îi va permite
+faraonului să ridice numeroase și grandioase construcții, de felul magnificului templu de la Karnak.
+Între timp, puterea economică a templelor dedicate zeului Amon – rezultat al unor continui și
+substanțiale privilegii și donații, precum și al unui eficient sistem administra tiv – a făcut ca clerul
+teban să câștige o mare influență exercitată în dauna puterii regale, cu care intră acum în conflict.
+Contra acestei situații va încerca să acționeze, îndată ajuns la tron, tânărul far aon Amenofis IV
+(1379-1362 î.e.n.) – soțul frumoasei Nefertiti, „ regele eretic “ care inițiază o reformă religioasă
+îndreptată împotriva intereselor prea-privilegiatului și insubordonatului cler al lui Amon, și pentru a
+restabili autoritatea absolută a faraonului. Dar politica sa lipsită de un sprijin din par tea marii
+majorități a populației țării, a eșuat în fața puterii clerului, care se coalizase și cu nobilii, deținători de
+mari domenii.“ (O. Drâmba, Istoria culturii şi civilizaţiei)
+
+C. „Teritoriul Palestinei, aflat sub suzeranitatea mai mult nominală a Egiptului era ocupat la
+est și sud de Marea Moartă – de orașe-state, de micile regate Amon, Moab, Edom, ș.a. [...] Înaintea
+acestora însă Canaanul fusese ocupat - probabil din jurul anului 2800 î.e.n. – de amoreeni, o altă
+populație semită. Civilizația amoreană se formase sub influența celei babiloniene și a celei egiptene.
+Orașele erau foarte mici ca întindere, dar erau bine organizate și puternic fortificate. Locuitorii
+foloseau unelte și arme din bronz, precum și obiecte de poadoabă lucrate în aur, argint, fildeș și
+pietre semiprețioase. În morminte se puneau și unelte, podoabe sau alimente necesare „vieții de
+dincolo“ a defunctului. [...] Triburile israeliene au început să pătrundă în Canaan – după aproape
+patruzeci de ani grei de viață nomadă sub conducerea lui Ioșua, urm așul lui Moise care între timp
+murise.“ ( O. Drâmba, Istoria culturii şi civilizaţiei)
+
+
+ Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți următoarelor cerințe:
+1. Menţionaţi, din sursa C, două caracteristici ale civilizației amoreenilor. 4 puncte
+2. Menţionaţi, din sursa B, două cauze care au redus autoritatea faraonului. 4 puncte
+3. Scrieţi o relaţie cauză -efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând
+rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
+4. Prezentaţi o consecinţă a faptelor istorice la care se referă sursele A și C pentru poporul
+evreu în secolul al XI-lea î.e.n. 5 puncte
+5. Prezentaţi alte două fapte istorice referitoare la evoluția monarhiei egiptene, în afara celor la
+care se referă sursele date. 10 puncte
+6. Prezentați o asemănare și o deosebire între un monument al arhitecturii orientale și unul al
+artei monumentale romane. 10 puncte
+ "